Motto: Use it or lose it! (Folose\u0219te-l sau \u00eel pierzi)<\/p>\n
Mic, mic, dar cu preten\u021bii mari \u0219i cu un imens poten\u021bial. A\u0219a am putea descrie creierul uman. Con\u021bine circa 100 de miliarde de neuroni \u0219i la nivelul s\u0103u se pot stabili p\u00e2n\u0103 la 300 de trilioane de conexiuni. Are 2% din greutatea corpului, dar consum\u0103 20% din energia organismului \u0219i are nevoie s\u0103 fie \u00eengrijit \u0219i hr\u0103nit corespunz\u0103tor.<\/p>\n
La \u00eenceputul secolului XX la nivelul neurologiei a fost impus\u0103 o dogm\u0103 central\u0103 care afirma c\u0103 dup\u0103 ce sistemul nervos se maturizeaz\u0103, cre\u0219terea \u0219i regenerarea neuronilor \u00eenceteaz\u0103. La jum\u0103tatea secolului trecut a fost descoperit\u0103 neurogeneza, adic\u0103 na\u0219terea de noi neuroni pe parcursul \u00eentregii vie\u021bi. Dar cercet\u0103rile recente vin cu rezultate \u0219i mai spectaculoase. Nu numai c\u0103 de-a lungul vie\u021bii se nasc noi neuroni, dar creierul \u00ee\u0219i schimb\u0103 forma – este adaptabil, plastic. Neuroplasticitatea este capaciatea creierului de a se schimba, de a se remodela \u0219i reorganiza \u00een scopul unei mai bune capacit\u0103\u021bi de adaptare la situa\u021bii noi. Re\u021belele neuronale sunt dinamice, ele se schimb\u0103 \u00een permanen\u021b\u0103 \u00een func\u021bie de experien\u021bele avute. Cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 acest lucru? Imagina\u021bi-v\u0103 creierul ca pe o re\u021bea imens\u0103. De altfel conexiunile de la nivelul creierului sunt comparate cu sistemul solar. Exist\u0103 miliarde de c\u0103i sau drumuri care se activeaz\u0103 de fiecare dat\u0103 c\u00e2nd creierul are o activitate. Unele dintre acestea sunt foarte folosite. Sunt obiceiurile noastre, modul de g\u00e2ndire, de sim\u021bire, de ac\u021biune \u0219i de fiecare dat\u0103 c\u00e2nd g\u00e2ndim \u00eentr-un anume fel, practic\u0103m o anumit\u0103 activitate sau sim\u021bim o emo\u021bie, consolid\u0103m calea respectiv\u0103. Dar atunci c\u00e2nd schimb\u0103m obiceiul, c\u00e2nd \u00eenve\u021b\u0103m ceva nou, c\u00e2nd alegem un sentiment diferit, \u00eencepem construc\u021bia unui drum nou. Practic dac\u0103 repet\u0103m o activitate, se formeaz\u0103 anumite circuite, care ne ajut\u0103 ulterior s\u0103 efectu\u0103m acea activitate cu un consum minim de energie. Vechea cale se utilizeaza tot mai pu\u021bin si se sl\u0103be\u0219te.<\/p>\n
Un lucru pe care medicii \u00eel men\u021bionez\u0103 adesea \u00een discu\u021biile despre bolile neurogice este accentul ce trebuie pus pe rezerva cognitiv\u0103. Unii oameni au un num\u0103r mai mare de neuroni \u0219i sinapse \u0219i aceste structuri ofer\u0103 un grad ridicat de protec\u021bie \u00een cazul unei boli neurodegenative. Este necesar\u0103 astfel crearea unei rezerve cognitive, ce pune acentul pe construirea de noi capacit\u0103\u021bi, pe modul \u00een care oamenii pot \u00eendelini mai bine sarcinile prin practic\u0103 \u0219i dob\u00e2ndirea de noi abilit\u0103\u021bi. Putem spune f\u0103r\u0103 s\u0103 gre\u0219im c\u0103 cel mai avansat sistem biologic din lume este creierul uman. Iar minunea st\u0103 \u00een faptul c\u0103 noi avem capacitatea de a ne \u00eenv\u0103\u021ba \u0219i dezv\u0103\u021ba creierul, de a \u00eel modela \u0219i de a \u00eel dezvolta.<\/p>\n
Pe l\u00e2ng\u0103 stimularea cognitiv\u0103 (jocuri de strategie, \u00eenv\u0103\u021batul unei limbi str\u0103ine, memorare, calcule matematice), activit\u0103\u021bile de relaxare (lectur\u0103, muzic\u0103, plimb\u0103ri, excursii, \u00eent\u00e2lnirile cu prietenii), somnul suficient \u0219i eficient, alimenta\u021bia joac\u0103 un rol important \u00een neuroplasticitatea creierului la orice v\u00e2rst\u0103. A\u0219a arat\u0103 studiile \u00een domeniu. Dar s\u0103 le lu\u0103m pe r\u00e2nd. Un studiu observa\u021bional (Stern Y) pe persoane cu v\u00e2rsta de peste 60 de ani a ar\u0103tat c\u0103 riscul de demen\u021b\u0103 a fost de dou\u0103 ori mai mare la subiec\u021bii cu studii sc\u0103zute, comparativ cu cei cu studii superioare \u0219i mai multe activit\u0103\u021bi profesionale. De asemenea bilingvismul este asociat cu o memorie \u0219i func\u021bii executive mai bune. \u00cen ceea ce prive\u0219te relaxarea, o alt\u0103 cercetare (Scarmeas N) a urm\u0103rit 13 tipuri de activit\u0103\u021bi de agrement. Cel mai bun efect l-au avut lectura, vizitarea prietenilor, vizionarea filmelor, excursiile. \u00cen timpul urm\u0103ririi, subiec\u021bii care s-au implicat \u00een mai multe activit\u0103\u021bi au avut cu 38% mai pu\u021bin risc de a dezvolta demen\u021b\u0103. Men\u021binerea unui orar regulat de somn este de asemnea unul dintre factorii care contribuie la s\u0103n\u0103tatea creierului.<\/p>\n
Sunt 10 tipuri de alimente recomandate \u00een special pentru s\u0103n\u0103tatea creierului: legumele, cu un accent special pe cele cu frunze verzi, fructele de p\u0103dure, oleaginoasele (nuci, migdale, fistic, caju), uleiul de m\u0103sline, cereale integrale, pe\u0219te, alimentele din familia fasolei (linte, n\u0103ut, soia), carnea de pui \u0219i sucul de struguri. Alimentele nerecomandate sunt untul \u0219i margarina, br\u00e2nzeturile, carnea ro\u0219ie, m\u00e2ncarea pr\u0103jit\u0103, dulciurile \u0219i produsele de patiserie. Singurul dulce permis \u0219i chiar recomandat \u00een doze mici pentru s\u0103n\u0103tatea creierului este ciocolata neagr\u0103. Nu uita\u021bi de ap\u0103, de sport \u0219i de cele 7-8 ore de somn pe noapte \u0219i sunte\u021bi pe drumul cel bun \u00een prevenirea bolilor neurologice.<\/p>\n
Sursa: informa\u021biile prezentate \u00een cadrul workshop-ului \u201cDespre s\u0103n\u0103tatea creierului\u201d organizat sub egida Federa\u021biei Europene a Asocia\u021biilor de Neurologie, av\u00e2nd coorganizator Asocia\u021bia Pacien\u021bilor cu Afec\u021biuni Neurodegenerative, Bucue\u0219ti 12 martie 2018 <\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Motto: Use it or lose it! (Folose\u0219te-l sau \u00eel pierzi) Mic, mic, dar cu preten\u021bii mari \u0219i cu un imens poten\u021bial. A\u0219a am putea descrie creierul uman. Con\u021bine circa 100 de miliarde de neuroni \u0219i la nivelul s\u0103u se pot stabili p\u00e2n\u0103 la 300 de trilioane de conexiuni. Are 2% din greutatea corpului, dar consum\u0103 […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":57,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[1],"tags":[],"class_list":["post-56","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-uncategorized"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/cristinaisvan.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/56","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/cristinaisvan.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/cristinaisvan.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cristinaisvan.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cristinaisvan.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=56"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/cristinaisvan.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/56\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cristinaisvan.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media\/57"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/cristinaisvan.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=56"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/cristinaisvan.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=56"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/cristinaisvan.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=56"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}