{"id":46,"date":"2026-09-24T08:08:14","date_gmt":"2026-09-24T08:08:14","guid":{"rendered":"https:\/\/cristinaisvan.ro\/index.php\/2026\/09\/24\/buna-dispozitie-reduce-riscul-de-boala\/"},"modified":"2026-09-24T08:08:14","modified_gmt":"2026-09-24T08:08:14","slug":"buna-dispozitie-reduce-riscul-de-boala","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/cristinaisvan.ro\/index.php\/2026\/09\/24\/buna-dispozitie-reduce-riscul-de-boala\/","title":{"rendered":"Buna dispozi\u021bie reduce riscul de boal\u0103"},"content":{"rendered":"<p>M\u0103rturisec c\u0103 nu mi-e comod s\u0103 scriu acest articol. Sunt o persoan\u0103 destul de realist\u0103, nu \u00eemi place s\u0103 \u00eemi flutur optimismul, dar nici nu am tendin\u021ba de a m\u0103 cufunda \u00een g\u00e2nduri \u0219i tr\u0103iri negative. Nu sunt \u00eentru totul de acord cu ideea c\u0103 dac\u0103 g\u00e2nde\u0219ti pozitiv, \u021bi se vor \u00eent\u00e2mpla numai lucruri bune \u0219i nici nu sunt o vis\u0103toare care \u00ee\u0219i imagineaz\u0103 c\u0103 poate schimba lumea cu puterea min\u021bii Dar trebuie s\u0103 recunosc c\u0103 am experimentat \u0219i apoi am citit despre leg\u0103tura dintre buna dispozi\u021bie \u0219i starea fizic\u0103.<\/p>\n<p>Concluziile mai multor studii arat\u0103 c\u0103 afectivitatea pozitiv\u0103 ca tr\u0103s\u0103tur\u0103 este rela\u021bionat\u0103 cu o morbiditate sc\u0103zut\u0103, mai pu\u021bine simptome, un nivel sc\u0103zut de durere \u0219i o speran\u021ba de via\u021b\u0103 mai ridicat\u0103. O stare afectiv\u0103 bun\u0103 func\u021bioneaz\u0103 ca un tampon \u00een raport cu stresul \u0219i consecin\u021bele acetuia, dar are un rol important \u0219i \u00een men\u021binerea s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii sistemului cardiovascular \u0219i imunitar. Predispozi\u021bia de tr\u0103i emo\u021bii pozitive este un factor de protec\u021bie chiar \u00een fa\u021ba unei banale r\u0103celi.<\/p>\n<p>Un prim studiu arat\u0103 leg\u0103tura dintre emo\u021bia pozitiv\u0103 \u0219i vulnerabilitatea la r\u0103ceal\u0103. 334 de voluntari s\u0103n\u0103to\u0219i cu v\u00e2rste \u00eentre 18-54 de ani au participat la acest studiu \u0219i le-a fost observat\u0103 tendin\u021ba de a experimenta emo\u021bii pozitive cum ar fi fericirea, pl\u0103cerea, relaxarea \u0219i emo\u021bii negative cum ar fi anxietatea, ostilitatea, depresia. Concomitent li s-au administrat pic\u0103turi nazale cu Rinovirus, care este responsabil cu producerea mai multor tipuri de r\u0103ceal\u0103. Apoi s-au f\u0103cut anumite corela\u021bii \u00eentre prezen\u021ba \u0219i intensitatea bolii \u0219i st\u0103rile afective ale subiec\u021bilor. Cei care \u00eenregistraser\u0103 st\u0103ri afective pozitive au avut un risc mai sc\u0103zut de \u00eemboln\u0103vire, indiferent de sex, v\u00e2rst\u0103, ras\u0103, starea de s\u0103n\u0103tate anterioar\u0103 sau de sezon. O stare negativ\u0103 a fost de asemenea asociat\u0103 cu somatiz\u0103ti nefondate \u0219i simptome mai multe \u00een cazul r\u0103celii induse, ori \u00een altor afec\u021biuni.<\/p>\n<p>Un alt studiu a scos la iveal\u0103 leg\u0103tura dintre afectivitatea pozitiv\u0103 \u0219i inciden\u021ba bolilor cardiovasculare. 6025 de participana\u021bi au fost urm\u0103ri\u021bi timp de 15 ani. Cei care au \u00eenregistrat scoruri mai ridicate la vitalitate, stare de bine, stabilitate emo\u021bional\u0103 au avut un risc cu 26 % mai mic de a suferi de boli cardiovasculare. Un factor de luat \u00een calcul aici este legat de stilul de via\u021b\u0103. Persoanele cu o stare emo\u021bional\u0103 bun\u0103 sunt mai dornice s\u0103 adopte obiceiuri s\u0103n\u0103toase, responsabile de prevenirea bolilor cardiovasculare.<\/p>\n<p>E drept c\u0103 exist\u0103 \u0219i anumite semne de \u00eentrebare legate de aceste rezultate \u00een condi\u021biile \u00een care \u00een cazul subiec\u021bilor care aveau deja o boal\u0103 \u0219i s-a indus \u00een laborator, sub cercetare, periodic o stare de bine, rezultatele nu au fost la fel de satisf\u0103c\u0103toare. Dar cel pu\u021bin la nivel de preven\u021bie, rezultatele sunt mai mult dec\u00e2t \u00eencurajatoare, iar influen\u021ba st\u0103rii emo\u021bionale de bine asupra s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii este ec\u00e2t verificat\u0103 \u0219i experimentat\u0103.<\/p>\n<p>Prezen\u021ba emo\u021biilor pozitive este asociat\u0103 cu numeroase alte beneficii: de la cre\u0219terea flexibilit\u0103\u021bii cognitive \u0219i a creativit\u0103\u021bii, p\u00e2n\u0103 la \u00eent\u0103rirea leg\u0103turilor sociale \u0219i cre\u0219terea randamentului profesional.<\/p>\n<p>Chiar \u0219i Biblia vorbe\u0219te despre leg\u0103tura dintre emo\u021bii \u0219i starea de s\u0103n\u0103tate. \u00cen\u021beleptul \u00cemp\u0103rat Solomon spunea c\u0103 \u201cUn duh m\u00e2hnit usuc\u0103 oasele, dar o inim\u0103 vesel\u0103 este un bun leac\u201d (Proverbele lui Solomon 17:22)<\/p>\n<p>Nu v\u0103 teme\u021bi de r\u0103ceal\u0103 iarna aceasta, mai degrab\u0103 feri\u021bi-v\u0103 de emo\u021bii negative! Cum puteti face asta? Prin controlul g\u00e2ndurilor. G\u00e2ndurile sunt cele care declan\u0219eaz\u0103 emo\u021biile, a\u0219a c\u0103 o g\u00e2ndire s\u0103n\u0103toas\u0103 are ca efect nu doar o decizie \u00een\u021beleapt\u0103, nu doar un echilibru emo\u021bional, dar are \u0219i un beneficiu \u00een sfera s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii fizice.<\/p>\n<p><em>Surse: Studiile citate \u00een articol sunt \u201cEmotional Style and Susceptibility to the Common Cold\u201d (S. COHEN &amp; others) \u0219i Emotional vitality and incident coronary heart disease: benefits of healthy psychological functioning (Kubzansky &amp; Thurston) <\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>M\u0103rturisec c\u0103 nu mi-e comod s\u0103 scriu acest articol. Sunt o persoan\u0103 destul de realist\u0103, nu \u00eemi place s\u0103 \u00eemi flutur optimismul, dar nici nu am tendin\u021ba de a m\u0103 cufunda \u00een g\u00e2nduri \u0219i tr\u0103iri negative. Nu sunt \u00eentru totul de acord cu ideea c\u0103 dac\u0103 g\u00e2nde\u0219ti pozitiv, \u021bi se vor \u00eent\u00e2mpla numai lucruri bune [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":47,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[1],"tags":[],"class_list":["post-46","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-uncategorized"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/cristinaisvan.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/46","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/cristinaisvan.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/cristinaisvan.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cristinaisvan.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cristinaisvan.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=46"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/cristinaisvan.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/46\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cristinaisvan.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media\/47"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/cristinaisvan.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=46"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/cristinaisvan.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=46"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/cristinaisvan.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=46"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}