Pauz\u0103\u2026 pauz\u0103\u2026Ne dorim cu to\u0163ii s\u0103 avem parte de pauze \u00een activitatea curent\u0103, acele ie\u015firi din ritm ce ne ajut\u0103 s\u0103 ne relax\u0103m, s\u0103 ne deconect\u0103m \u015fi s\u0103 ne facem ordine \u00een g\u00e2nduri. Dar ce s\u0103 facem atunci c\u00e2nd aceste pauze vin \u00een cele mai solicitante perioade \u0219i c\u00e2nd nu sunt nici m\u0103car dorite, ci doar anticipate cu fric\u0103? M\u0103 refer la atacurile de panic\u0103, acele pauze pe care corpul \u015fi mintea noastr\u0103 le iau din ritmul cotidian \u015fi nu doar c\u0103 nu au niciun efect pozitiv, ba din contr\u0103, ne blocheaz\u0103 activitatea pe termen scurt \u015fi, dac\u0103 nu intervenim, pe termen mediu \u015fi lung<\/p>\n
Atacurile de panic\u0103 au la baz\u0103 anxiet\u0103\u0163i puternice, iar anxietatea se dezvolt\u0103 ca urmare a unei frici necontrolate. Frica este r\u0103spunsul emo\u0163ional la un pericol iminent sau presupus, \u00een timp ce anxietatea \u00eenseamn\u0103 anticiparea permanent\u0103 a unui pericol, o fric\u0103 pe termen lung, cronic\u0103. Frica este una dintre emo\u0163iile de baz\u0103 ale omului \u015fi are un rol important, chiar benefic \u00een men\u0163inerea integrit\u0103\u0163ii \u015fi a siguran\u0163ei. Frica ne ajut\u0103 s\u0103 ne adapt\u0103m \u00een situa\u0163ii de stres, \u00een situa\u0163ii \u00een care chiar via\u0163a este pus\u0103 \u00een pericol, este ceea ce ne ajut\u0103 s\u0103 ne concentr\u0103m pe un pericol real \u015fi s\u0103 ne mobiliz\u0103m resursele pentru a-l dep\u0103\u015fi. De exemplu, frica de a nu fi accidenta\u0163i de o ma\u015fin\u0103 ne va face s\u0103 ne ferim din calea ei, iar teama c\u0103 am putea rata un examen important ne va determina s\u0103 ne preg\u0103tim mai bine. Anxietatea \u00eens\u0103 este o stare de fric\u0103 intens\u0103, pe termen lung, disfunc\u0163ional\u0103, care ne \u00eempiedic\u0103 activitatea curent\u0103 \u015fi are la origine g\u00e2nduri negative ce nu au neap\u0103rat la baz\u0103 o situa\u0163ie de via\u0163\u0103 real\u0103, adic\u0103 nu exist\u0103 \u00eentotdeauna o baz\u0103 ra\u0163ional\u0103 pentru apari\u0163ia anxiet\u0103\u0163ii; ceea ce \u00een cazul fricii se \u00eent\u00e2mpl\u0103, motivul pentru care apare frica fiind mult mai palpabil. Anxietatea vine cu simptome fizice \u015fi comportamente de evitare a unor situa\u0163ii de via\u0163\u0103 care pentru majoritatea oamenilor sunt normale. De exemplu, a merge la un magazin aglomerat sau la o plimbare \u00een parc nu este o problem\u0103 sau motiv de \u00eengrijorare pentru cei mai mul\u0163i dintre noi, dar pentru o persoan\u0103 ce sufer\u0103 de agorafobie (teama de spa\u0163ii largi, de mul\u0163imi) este un prilej de stres \u015fi de anxietate \u015fi o posibil\u0103 cauz\u0103 a unui atac de panic\u0103.<\/p>\n
Practic, modul \u00een care organismul r\u0103spunde la anxietate este atacul de panic\u0103. S\u0103 lu\u0103m un exemplu foarte simplu: dac\u0103 o persoan\u0103 are fobie de insecte, g\u00e2ndul c\u0103 ar putea s\u0103 le aib\u0103 \u00een preajm\u0103 este at\u00e2t de puternic \u015fi vine cu scenarii at\u00e2t de sumbre, \u00eenc\u00e2t apari\u0163ia unui atac de panic\u0103 este iminent\u0103. Sau o persoan\u0103 care sufer\u0103 de claustrofobie (teama de a sta \u00een spa\u0163ii mici, \u00eenguste) poate face un atac de panic\u0103 numai dac\u0103 ajunge s\u0103 se g\u00e2ndeasc\u0103 la faptul c\u0103 ar putea r\u0103m\u00e2ne blocat\u0103 \u00eentr-un lift. \u00cen aceste cazuri, ceea ce declan\u015feaz\u0103 un atac de panic\u0103 este factorul care produce starea de anxietate. \u00cens\u0103 exist\u0103 \u015fi persoane la care chiar g\u00e2ndul c\u0103 ar putea avea un atac de panic\u0103 genereaz\u0103 un atac de panic\u0103. Indiferent ce anume genereaz\u0103 atacul de panic\u0103, starea aceasta este o pauz\u0103 pe care fizicul \u015fi mintea \u015fi-o iau, este un blocaj ce paralizeaz\u0103 activitatea curent\u0103 \u015fi care \u00ee\u015fi pune amprenta asupra rela\u0163iei cu cei din jur, asupra performan\u0163ei profesionale, asupra stimei de sine a omului.<\/p>\n
Atacurile de panic\u0103 sunt apari\u0163ii bru\u015fte sau intensific\u0103ri bru\u015fte ale anxiet\u0103\u0163ii, acompaniate de simptome somatice \u015fi psihice: palpita\u0163ii, ame\u0163eli, transpira\u0163ii, frisoane, senza\u0163ie de sufocare sau de asfixiere, dificult\u0103\u0163i de respira\u0163ie, durere sau disconfort cardiac, disconfort abdominal, grea\u0163\u0103, senza\u0163ii de frig sau de c\u0103ldur\u0103, amor\u0163eal\u0103, furnic\u0103turi, senza\u0163ie de pierdere a controlului asupra propriei fiin\u0163e (deta\u015farea de sine) \u015fi chiar impresia iminent\u0103 a mor\u0163ii. Nu este necesar ca toate acestea s\u0103 fie prezente, dar dac\u0103 minimum patru apar simultan \u015fi dac\u0103 vorbim de c\u00e2teva minute \u00een care acestea pun st\u0103p\u00e2nire pe minte \u015fi corp, deja avem tabloul clinic al unui atac de panic\u0103. Cel care a trecut prin astfel de situa\u0163ii, iar statisticile spun c\u0103 \u00een decursul vie\u0163ii 1 din 3 persoane experimenteaz\u0103 la un moment dat un atac de panic\u0103, \u015ftie c\u0103 nu ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 pe moment este ceea ce sperie cel mai tare, ci \u00eentotdeauna anticiparea \u015fi chiar a\u015fteptarea unei situa\u0163ii dezastruoase. \u00cen timpul unui atac de panic\u0103, persoana \u00een cauz\u0103 a\u015fteapt\u0103 s\u0103 se \u00eent\u00e2mple ceva mai r\u0103u, mai ales c\u0103 simptomele pe care le are sunt puse pe seama unei boli (cardiace sau cerebrale). Cel mai frecvent apare g\u00e2ndul c\u0103 va muri.<\/p>\n
Atacul de panic\u0103, r\u0103spunsul persoanei la simptome \u015fi anticiparea unui nou atac de panic\u0103 formeaz\u0103 un cerc vicios. Palpita\u0163iile sunt interpretate ca o boal\u0103 de inim\u0103, ame\u0163elile, un semn c\u0103 persoana \u00een cauz\u0103 va le\u015fina, iar dificultatea de concentrare a aten\u0163iei, ca simptom al nebuniei. Dac\u0103 simptomele sunt interpretate ca semne iminente ale unui dezastru, se va produce o accentuare a anxiet\u0103\u0163ii, ce va culmina cu un nou atac de panic\u0103. Pentru a pre\u00eent\u00e2mpina producerea unor a\u015fa-zise catastrofe, cel care se afl\u0103 \u00een plin atac de panic\u0103 are tendin\u0163a de a ac\u0163iona ni\u015fte mecanisme de asigurare, un fals control pe care \u00eencearc\u0103 s\u0103 \u00eel preia. Aceste comportamente de asigurare nu fac altceva dec\u00e2t s\u0103 men\u0163in\u0103 atacul de panic\u0103, pentru c\u0103 \u00eempiedic\u0103 infirmarea g\u00e2ndurilor legate de interpret\u0103rile negative. De exemplu, av\u00e2nd impresia c\u0103 se va sufoca, omul respir\u0103 foarte repede \u015fi de fapt \u00eencetine\u015fte oxigenarea creierului sau, sub impresia c\u0103 va le\u015fina, se va \u00eentinde pe un pat sau pe jos. Faptul c\u0103 nu s-a produs nimic mai r\u0103u nu se datoreaz\u0103 a\u015fa-ziselor m\u0103suri de siguran\u0163\u0103 luate de individ, ci atacul de panic\u0103 \u00een sine nu este responsabil pentru o eventual\u0103 catastrof\u0103.<\/p>\n
Desigur c\u0103 cea mai bun\u0103 cale de a trece mai u\u015for \u015fi apoi pentru a nu mai avea atacuri de panic\u0103 este preven\u0163ia, ce \u0163ine pe de-o parte de starea fizic\u0103 optim\u0103 \u015fi apoi de o igien\u0103 a min\u0163ii. \u00cen cazul celor care au trecut deja printr-un atac de panic\u0103, se impune pentru \u00eenceput un control medical, pentru a verifica starea general\u0103 de s\u0103n\u0103tate, pentru a se asigura, \u00een mod special c\u0103 nu sunt afec\u0163iuni cardiace sau de alt\u0103 natur\u0103, care ar putea \u00eentre\u0163ine starea anxioas\u0103. Dac\u0103 sunt probleme neurologice sau cardiace, se impune tratamentul adecvat \u015fi apoi, terapia specific\u0103 anxiet\u0103\u0163ii. Dac\u0103 nu se constat\u0103 afec\u0163iuni fizice, atunci psihoterapia (chiar \u015fi autoaplicat\u0103) este benefic\u0103. Terapia \u00een cazul atacurilor de panic\u0103 vizeaz\u0103 control g\u00e2ndurilor \u015fi apoi al comportamentelor ce apar \u00een plin atac de panic\u0103. S\u0103 le lu\u0103m pe r\u00e2nd. Urm\u0103m firul logic al g\u00e2ndurilor pe care o persoan\u0103 le poatea avea \u00eenainte de a ap\u0103rea sau chiar la debutul unui atac de panic\u0103. Sunt g\u00e2ndurile negative, ce pot fi apoi destructurate \u015fi \u00eenlocuite cu g\u00e2nduri mai realiste: \u201e\u00cemi este foarte fric\u0103 s\u0103 fiu singur \u00een spa\u0163ii \u00eenguste. Nu voi lua liftul pentru c\u0103 sigur mi se va \u00eent\u00e2mpla ceva r\u0103u. Dar, care ar putea fi lucrul cel mai r\u0103u care s\u0103 mi se \u00eent\u00e2mple? S\u0103 r\u0103m\u00e2n f\u0103r\u0103 aer, s\u0103 m\u0103 sufoc, inima mea nu ar putea suporta aceasta \u015fi voi muri. Dar, lifturile sunt ventilate, sute de oameni folosesc zilnic acest lift \u015fi nu se sufoc\u0103. \u00cen plus, inima mea este s\u0103n\u0103toas\u0103, a\u015fa mi-a confirmat cardiologul. Mai bine s\u0103 am o masc\u0103 de oxigen pentru siguran\u0163\u0103 \u015fi neap\u0103rat telefonul mobil la \u00eendem\u00e2n\u0103. Dar, \u00eentr-adev\u0103r, acestea nu rezolv\u0103 problema mea de fond. Recunosc c\u0103 \u00eemi este team\u0103, c\u0103 este o problem\u0103 psihologic\u0103, \u015fi nu una fizic\u0103, dar nu m\u0103 voi l\u0103sa controlat \u015fi dominat de aceste g\u00e2nduri sumbre. Este vorba despte o exagerare a mea faptul c\u0103 \u00een lift voi r\u0103m\u00e2ne f\u0103r\u0103 aer \u015fi voi muri.\u201d<\/p>\n
Pe l\u00e2ng\u0103 alimentarea g\u00e2ndurilor pozitive, \u00een timpul atacului de panic\u0103 este indicat s\u0103 fie reduse interpret\u0103rile eronate ale senza\u0163iilor fiziologice. Da, exist\u0103 palpita\u0163ii, dar inima nu va ceda \u015fi nici transpira\u0163ia abundent\u0103 nu va duce la deshidratare \u015fi apoi moarte. Apoi sunt de evitat comportamentele de evitare\/asigurare. Dac\u0103 \u00een plin atac de panic\u0103 o persoan\u0103 caut\u0103a masca de oxigen sau tensiometrul, nu va face dec\u00e2t s\u0103 intre \u015fi mai tare \u00een alert\u0103, deoarece exist\u0103 posibilitatea ca satura\u0163ia de oxigen sau tensiunea arterial\u0103 s\u0103 fie modificate ca r\u0103spuns normal din partea oraganismului, situa\u0163ie care nu va face dec\u00e2t s\u0103 \u00eentre\u0163in\u0103 \u015fi mai mult previziunile suombre \u015fi s\u0103 duc\u0103 la g\u00e2nduri \u015fi gesturi necontrolate. \u00cen general evitarea presupune ocolirea inten\u0163ionat\u0103 a stimulilor care genereaz\u0103 frica. De exemplu, o persoan\u0103 c\u0103reia \u00eei este team\u0103fric\u0103 de insecte, nu va merge \u00een natur\u0103 de fric\u0103 s\u0103 nu le vad\u0103 sau s\u0103 le ating\u0103, \u00eens\u0103 acest comportament \u00eenseamn\u0103 o presiune foarte mare, pentru c\u0103 mereu va sta \u00een alert\u0103 s\u0103 nu \u00eent\u00e2lneasc\u0103 ceva ce i-ar produce fric\u0103 \u015fi apoi un eventual atac de panic\u0103. Sunt lucruri mai u\u015for de evitat. \u015eansele ca un anxios s\u0103 s\u0103 se \u00eent\u00e2lneasc\u0103 cu un urs sunt mici, dar probabilitatea de a \u00eent\u00e2lni un c\u00e2ine este foarte mare \u015fi nu poate fi evitat la nesf\u00e2r\u015fit contactul cu un animal de care \u00ee\u0163i este fric\u0103. Este ilogic ca cineva s\u0103 cread\u0103 c\u0103, evit\u00e2nd la nesf\u00e2r\u015fit locurile, lucrurile sau ac\u0163iunile care \u00eei produc fric\u0103, \u00ee\u015fi va rezolva problema anxiet\u0103\u0163ii. Apoi, \u00een timpul atacului de panic\u0103 apar erori de logic\u0103. Cei care au trecut prin astfel de experien\u0163e afirm\u0103 chiar c\u0103 au impresia c\u0103 \u00een ei sunt dou\u0103 persoane: una logic\u0103, ra\u0163ional\u0103, care realizeaz\u0103 absurditatea g\u00e2ndurilor, \u015fi cealalt\u0103, ira\u0163ional\u0103, emo\u0163ional\u0103, care este cople\u015fit\u0103 de intensitatea tr\u0103irilor anxioase. A\u015fa c\u0103, \u00een timpul unui atac de panic\u0103, omul are nevoie s\u0103 discearn\u0103 \u00eentre cele dou\u0103 voci: cea negativ\u0103, care \u00eei aduce \u00een aten\u0163ie numai elementele catastrofice \u015fi cea care se lupt\u0103 s\u0103 \u00eel p\u0103streze \u00eentr-o sfer\u0103 a logicii \u0219i care \u00eei spune, c\u0103 de\u015fi situa\u0163ia nu este una pl\u0103cut\u0103, nu va p\u0103\u0163i nimic r\u0103u. \u00cen niciun caz nu ajut\u0103 s\u0103 fie ad\u0103ugate alte g\u00e2nduri negative, eventual autojudecarea sau compara\u0163ia cu al\u0163ii. Cel care trece printr-un atac de panic\u0103 nu trebuie s\u0103 fug\u0103 de situa\u0163ie, ci s\u0103 o \u00eenfrunte cu g\u00e2nduri echilibrate: \u201eCel mai probabil nu se va \u00eent\u00e2mpla nimic r\u0103u, iar dac\u0103 se \u00eent\u00e2mpl\u0103 ceva r\u0103u, trebuie s\u0103 am mintea clar\u0103, pentru a g\u0103si cele mai bune solu\u0163ii.\u201d Frica va disp\u0103rea de la sine atunci c\u00e2nd, \u00een loc s\u0103 se concentreze exclusiv pe ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 cu sine, persoana \u00een cauz\u0103 se concentreaz\u0103 pe ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een exterior. De exemplu, poate privi pe fereastr\u0103 sau o fotografie cu o persoan\u0103 drag\u0103, poate s\u0103 asculte o melodie care \u00eei place; important este s\u0103 \u00ee\u015fi ancoreze g\u00e2ndurile \u00een ceva exterior \u015fi s\u0103 reduc\u0103 introspec\u0163ia \u015fi emo\u0163iile negative. Strategiile propuse pentru a dep\u0103\u015fi mai u\u015for un atac de panic\u0103 au de-a face cu controlul g\u00e2ndirii. Cel care se teme de un atac de panic\u0103 sau chiar tr\u0103ie\u015fte unul se poate g\u00e2\u0103ndi \u015fi chiar poate spune cu voce tare: \u201eAacestea sunt doar ni\u015fte g\u00e2nduri negative, exagerate, au prea pu\u0163in de-a face cu realitatea\u201d sau, \u201eTtr\u0103iesc senza\u0163ii intense \u015fi nepl\u0103cute, dar asta nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 sunt periculoase, c\u0103 \u00eemi afecteaz\u0103 corpul sau sunt o consecin\u0163\u0103 a unei boli fizice.\u201d, \u201e\u201cMm\u0103 pot concentra la altceva acum, de exemplu, pot face c\u00e2teva calcule matematice; aceasta \u00eenseamn\u0103 c\u0103u nu mi-am pierdut min\u0163ile \u015fi, \u00een timp ce m\u0103 g\u00e2ndesc la alteceva, senza\u0163iile fizice nepl\u0103cute se mai diminueaz\u0103.\u201d Senza\u0163iile nepl\u0103cute se amelioreaz\u0103 dac\u0103 nu nu sunt alimentate cu g\u00e2nduri nepl\u0103cute. Treptat, g\u00e2ndurile negative sunt \u00eenlocuite cu g\u00e2nduri realiste, iar aceasta da\u0103 un sentiment mai mare de control, ce determin\u0103 sc\u0103derea anxiet\u0103\u0163ii \u015fi o percepere mai obiectiv\u0103 a realit\u0103\u0163ii.<\/p>\n
Dup\u0103 ce a avut loc primul atac de panic\u0103,a creierul asociaz\u0103 toate simptomele, st\u0103arile \u0219si senza\u021btiile pe care individul le-a avut cu frica. Ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 atunci c\u00e2nd apare frica? Ceea ceElementul care produce frica este \u0219i ceea ce atrage aten\u0163ia mai des \u015fi mai intens. De exemplu, dac\u0103 cineva a f\u0103cut un atac de panic\u0103 atunci c\u00e2nd a urcat \u00een lift, doar faptul c\u0103 trece pe l\u00e2ng\u0103 el, poate cre\u015fte frecven\u0163a cardiac\u0103 sau determin\u0103 transpira\u0163ii, palpita\u0163ii. Astfel, acele simptome care \u00eenso\u0163esc \u015fi definesc atacul de panic\u0103 sunt mult mai repede observate. Cre\u015fterea pulsului, o u\u015foar\u0103 ame\u0163eal\u0103, un lapsus- toate acestea pot genera o fric\u0103 puternic\u0103 sub convingerea ferm\u0103 c\u0103 urmeaz\u0103 u\u00een nou atac de panic\u0103. Pe l\u00e2ng\u0103 faptul c\u0103 identific\u0103a mai repede orice varia\u0163ie \u00een func\u0163ionarea corpului, focalizarea aten\u0163iei pe acel simptom \u00eel amplific\u0103a foarte mult. \u015ei apoi cercul vicios: simptome- fric\u0103 – atac de panic\u0103 \u2013 fric\u0103 \u2013 simptome – etc. Efortul de a nu se mai concentra pe ceea ce \u00eel sperie se dovede\u015fte de multe ori \u00een zadar, tocmai de aceea \u00eenfruntarea controlat\u0103 a temerii \u015fi destructurarea g\u00e2ndirii negative, \u00eenlocuirea cu g\u00e2nduri \u015fi fapte ancorate \u00een realitate sunt al\u0163i pa\u015fi importan\u0163i ce trebuie parcur\u015fi \u00een vindecare. Pentru a evita reapari\u0163ia atacurilor de panic\u0103, o solu\u0163ie ar fi ca individul s\u0103 \u00ee\u015fi \u00een\u0163eleag\u0103, s\u0103 \u00ee\u015fi g\u00e2ndeasc\u0103 \u015fi s\u0103 \u00ee\u015fi normalizeze senza\u0163iile. Nu orice palpita\u0163ie sau orice senza\u0163ie de amor\u0163eal\u0103 sau frison este un punct de plecare pentru un atac de panic\u0103. Nu e u\u015for, \u00eens\u0103 prin exerci\u0163iu \u015fi de cele mai multe ori cu ajutorul unui specialist sau chiar cu medica\u0163ie, \u00een timp, se ob\u0163in rezultate<\/p>\n
Atacul de panic\u0103, aceast\u0103 pauz\u0103 nedorit\u0103 din ritmul curent al vie\u0163ii, poate fi prevenit sau vindecat.<\/p>\n
Trebuie s\u0103 luam o pauz\u0103 de la a privi totul negativ, o pauz\u0103 de la a ne concentrararea pe propriile probleme, o pauz\u0103 de lain ritmul haotic \u00een care se desf\u0103\u015foar\u0103 via\u0163a. E nevoie de o pauz\u0103 \u00een care s\u0103 fie redescoperit\u0103 frumuse\u0163ea vie\u0163ii, valoarea prieteniei \u015fi a iubirii. A preveni \u015fi a vindeca o anxietate \u00eenseamn\u0103 a te conecta corect cu tine, cu al\u0163ii \u015fi cu Dumnezeu.<\/p>\n
Vorbe\u015fte despre emo\u0163iile tale, identific\u0103-le \u015fi con\u015ftientizeaz\u0103-le la rece, \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fe\u015fte-\u0163i temerile, implic\u0103-te \u00een acttivit\u0103\u0163i care \u00ee\u021bi produc pl\u0103cere \u015fi te relaxeaz\u0103, practic\u0103 relaxarea, folose\u015fte respira\u0163ia corect\u0103 (un ciclu inspira\u021bie\/expira\u0163ie va dura aproximativ 6 secunde: dou\u0103-trei secunde inspira\u0163ie, una-dou\u0103 secunde aerul este \u0163inut \u00een piept, apoi \u00een una-dou\u0103 secunde expira\u0163ie), ca un mijloc de a evita \u00eencordarea, m\u0103n\u00e2nc\u0103 adecvat, pentru a-\u0163i men\u0163ine echilibrul biochimic al corpului \u015fi g\u0103se\u015fte persoane cu care s\u0103 te sf\u0103tuie\u015fti \u0219i care s\u0103 te \u00eencurajezeezi – sunt c\u00e2teva sfaturi simple, dar eficiente.<\/p>\n
Atunci c\u00e2nd o persoan\u0103 \u00een\u0163elege c\u0103 via\u0163a nu se limiteaz\u0103 la aici \u015fi acum, c\u0103 dincolo de problemele curente, de temeri, se afl\u0103 o For\u0163\u0103 suprem\u0103 ce are controlul \u015fi c\u0103 \u00eentr-o zi binele va \u00eenvinge r\u0103ul, perspectiva se l\u0103rge\u015fte. Rela\u0163ia cu Divinitatea \u00eenseamn\u0103 a lua o pauz\u0103 de la activit\u0103\u0163ile curente \u015fi a comunica cu Dumnezeu. Rug\u0103ciunea const\u0103 \u00een a sta de vorb\u0103 cu Dumnezeu a\u015fa cum stai de vorb\u0103 cu un prieten : s\u0103-I vorbe\u015fti despre temerile, anxiet\u0103\u0163ile, \u00eendoielile \u015fi problemele tale, precum \u015fi s\u0103-\u0163i exprimi recuno\u015ftin\u0163a fa\u0163\u0103 de Creator pentru lucrurile bune din via\u0163a ta.<\/p>\n
1. Manual de diagnostic \u015fi clasificare statistic\u0103 a tulbur\u0103rilor mintale, American Psychiatric Association, Edi\u0163ia a V-a , Editura Medicala Callisto, 2016.<\/p>\n
2. Puterea speran\u0163ei, autori Julian Melgosa & Michelson Borges, Editura Via\u0163\u0103 \u015fi S\u0103n\u0103tate, Pantelimon, 2018<\/p>\n
3. Ajut\u0103-te singur \u00een caz de atac de panic\u0103, autor Radu Vrasti, Editura All, 2015 Tratat de psihoterapie cognitiv-comportamental\u0103, Irina Holdevici, Editura Trei, Bucure\u015fti, 2011<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Pauz\u0103\u2026 pauz\u0103\u2026Ne dorim cu to\u0163ii s\u0103 avem parte de pauze \u00een activitatea curent\u0103, acele ie\u015firi din ritm ce ne ajut\u0103 s\u0103 ne relax\u0103m, s\u0103 ne deconect\u0103m \u015fi s\u0103 ne facem ordine \u00een g\u00e2nduri. Dar ce s\u0103 facem atunci c\u00e2nd aceste pauze vin \u00een cele mai solicitante perioade \u0219i c\u00e2nd nu sunt nici m\u0103car dorite, ci […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":37,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[1],"tags":[],"class_list":["post-36","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-uncategorized"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/cristinaisvan.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/36","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/cristinaisvan.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/cristinaisvan.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cristinaisvan.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cristinaisvan.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=36"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/cristinaisvan.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/36\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cristinaisvan.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media\/37"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/cristinaisvan.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=36"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/cristinaisvan.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=36"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/cristinaisvan.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=36"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}